România continuă să fie în contratimp cu direcția europeană în ceea ce privește înființarea firmelor și reducerea birocrației, în contextul în care UE pregătește o directivă opțională pentru simplificarea procesului.
În timp ce UE intenționează să elimine obstacolele birocratice pentru start-up-uri, România menține măsuri restrictive, precum majorarea capitalului social la 500 lei începând cu 1 ianuarie 2026, față de 1 leu anterior.
Citește și: Ordinul ANAF din 2026 aduce schimbări în documentația prețurilor de transfer
Ce înseamnă propunerea europeană pentru înființarea firmelor și capitalul social
Proiectul legislativ european, cunoscut sub numele de "EU Inc" sau "Regimul 28", urmărește să simplifice înființarea de societăți, eliminând necesitatea unui capital social minim, care ar putea fi zero sau simbolic, de 1 euro.
- Se propune un sistem comun la nivel european pentru înființarea firmelor
- Capitalul social ar putea fi redus la 0 sau 1 euro
- Se evită birocrația specifică fiecărui stat membru
- Directiva va fi opțională pentru statele membre
- Se intenționează stimularea inovației și cercetării tehnologice
Ce se întâmplă în România și ce consecințe are această legislație
Legea 239/2025, aplicabilă din 1 ianuarie 2026, impune un capital social de 500 lei pentru înființarea unei firme, față de 1 leu anterior. Pentru firmele cu cifră de afaceri peste 400.000 lei în anul precedent, capitalul trebuie majorat la 5.000 lei.
Această măsură poate inhiba înființarea de noi firme, mai ales în contextul creșterii numărului de societăți radiate în ultimii ani, și ridică întrebări despre eficiența acestei politici în stimularea antreprenoriatului.
De asemenea, România este singura țară din UE care supraimpozitează contractele part-time, impozitând 2 ore de muncă ca și 8, ceea ce afectează negativ flexibilitatea forței de muncă și competitivitatea economică.
Specialiștii consideră că, deși directiva europeană va fi finalizată până la sfârșitul anului 2026, România s-ar putea menține pe vechiul sistem, ceea ce ar putea duce la o diferență tot mai mare față de tendințele europene și globale în domeniul antreprenoriatului.
Faptul că această directivă nu va fi obligatorie pentru statele membre indică faptul că România poate păstra legislația actuală, chiar dacă aceasta nu sprijină dezvoltarea rapidă a mediului de afaceri. În plus, numărul firmelor care se radiază continuă să crească, iar măsurile restrictive pot avea un efect contraproductiv.
Știri din rețea: Călărași Expres · Hunedoara Expres · Constanța Expres