Sursă: Magazinsalajean.ro
România traversează prima jumătate a anului 2026 într-un context economic dificil, caracterizat de stagnare, inflație ridicată și instabilitate politică. În ciuda acestor provocări, corecția bugetară a avansat mai rapid decât estimau analiștii, dar tabloul general rămâne fragil, iar prognozele pentru restul anului indică o evoluție pesimistă.
Citește și: Sprijin pentru fermierii sălăjeni afectați de secetă
Potrivit unui raport al TradeVille, PIB-ul României a stagnat în primul trimestru al anului, comparativ cu ultimele trei luni din 2025. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în termeni reali, economia nu a înregistrat creșteri, ci a rămas la același nivel, în timp ce valoarea nominală a PIB-ului a fost estimată la peste 403,9 miliarde de lei.
Stagnare economică și creșteri în sectorul construcțiilor
În primul trimestru, anumite componente ale economiei au înregistrat creșteri, precum construcțiile, cu un volum de +7,9%, și investițiile, susținute de fonduri europene și PNRR. În schimb, alte sectoare, precum comerțul, transporturile și HoReCa, au înregistrat scăderi, cu volume cuprinse între -1,2% și -3,1%.
- PIB-ul a crescut în construcții și investiții
- Comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut
- Consumul gospodăriilor a scăzut cu 1,8%
- Valoarea nominală a PIB-ului a fost estimată la peste 497,8 miliarde lei
Inflația, cea mai mare din Uniunea Europeană
Inflația continuă să fie principala problemă macroeconomică a momentului, depășind 10% în aprilie 2026, cel mai ridicat nivel din UE. Prețul energiei electrice a crescut cu peste 55% anual, iar schemele de plafonare a prețurilor au fost eliminate, contribuind la scumpiri. În plus, majorările de TVA și accizele au alimentat creșterea prețurilor.
Dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a rămas la 6,50%, iar prognoza de final de an indică o inflație de 5,5%, cu un vârf estimat de 10,3% în iunie 2026. Revenirea în intervalul țintă (2,5%) este așteptată abia în trimestrul al treilea din 2027.
Finanțele publice și corecția bugetară
Pe partea fiscală, ajustarea bugetară a fost mai rapidă decât se anticipa. Conform datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a fost de aproape jumătate față de aceeași perioadă din 2025, fiind de 35,94 miliarde de lei, adică 1,75% din PIB. Această evoluție indică o tendință de consolidare fiscală, deși tabloul general rămâne complicat din cauza instabilității politice.
În concluzie, primele șase luni ale anului 2026 au arătat o economie fragilă, cu semne de încetinire și presiuni inflationiste, în timp ce scena politică rămâne suspendată, fără un guvern cu puteri depline. Prognozele pentru restul anului rămân pesimiste, iar autoritățile trebuie să gestioneze cu atenție aceste provocări pentru a evita o recesiune tehnică.