Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Anunțul a fost făcut după ce a primit evaluarea oficială a Comisiei Europene, care a decis reducerea fondurilor alocate pentru România. Ministrul a precizat că, în ciuda recuperării a 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, țara noastră pierde în total aproape jumătate de miliard de euro.
Citește și: Sprijin pentru fermierii sălăjeni afectați de secetă
Cererea de plată a fost depusă în 15 decembrie 2023, însă reformele aferente trebuiau să fie deja implementate corect. În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial anumite sume, din cauza nerealizării satisfăcătoare a unor jaloane importante. România a avut o perioadă de corectare și justificări suplimentare trimise în noiembrie 2025, însă patru jaloane esențiale nu au fost rezolvate corespunzător, a explicat Pîslaru.
Care sunt principalele reforme afectate de decizia UE?
Ministrul a evidențiat că cele mai afectate reforme sunt cele legate de pensiile speciale, guvernanța companiilor de stat și sectorul energiei. În cazul pensiilor speciale, România a recuperat 166 de milioane de euro dintre cele 231 de milioane suspendate inițial.
- Reforma pensiilor speciale: 166 milioane euro recuperate din 231
- Guvernanța companiilor de stat: 132 milioane euro recuperate
- Sectoul energiei: 48 milioane euro recuperate, dar pierd 180 milioane euro
- Transporturi (CNAIR, CFR, Metrorex): 4,5 milioane euro recuperate, pierd 15,4 milioane euro
Impactul deciziei și reacțiile oficiale
Decizia Comisiei Europene afectează direct fondurile alocate României în cadrul PNRR, punând în pericol implementarea unor proiecte majore de infrastructură și reforme structurale. Ministrul Pîslaru a criticat dur modul în care politicienii au gestionat reformele, acuzându-i de amânări și de numiri politice în conducerea companiilor de stat.
El a subliniat că pierderea acestor fonduri se datorează, în mare parte, faptului că politicienii au folosit orice ocazie pentru a amâna reformele sau pentru a favoriza interesele personale, în detrimentul interesului național. Reacțiile oficiale indică o criză de încredere între autoritățile române și Bruxelles, iar impactul asupra bugetului național este semnificativ.
În următoarele săptămâni, oficialii români vor trebui să găsească soluții pentru a recupera încrederea Comisiei Europene și pentru a relua reformele prioritare, astfel încât să nu piardă și alte sume din fondurile europene destinate modernizării țării.