Sursă: Magazinsalajean.ro
Cazul Lucian Pahonţu nu se limitează doar la trecutul său ca şef al SPP, ci implică și responsabilitatea instituțiilor care l-au promovat. De-a lungul anilor, Pahonţu a avansat în structurile de securitate ale statului, culminând cu numirea sa la conducerea SPP în decembrie 2005.
Citește și: Natalia Intotero, singura femeie din Guvernul Niculescu, are Porsche și Harley-Davidson
Întrebarea centrală care se ridică este cum a reușit un individ cu un astfel de traseu să ajungă în fruntea unei instituții atât de sensibile fără ca trecutul său să fie o problemă publică. Ce informații aveau SRI, SIE, MAI, Administrația Prezidențială și CSAT despre el înainte de numire?
Lucian Pahonţu a fost numit director al SPP la 7 decembrie 2005, la propunerea CSAT, care includea lideri ai principalelor instituții de securitate din România. Această numire nu s-a făcut într-un vid, ci a fost supusă unei evaluări de către cei mai importanți oficiali ai statului.
Se ridică întrebări despre verificările efectuate asupra lui Pahonţu. A existat o mapă de candidat? Au fost solicitate informații de la MAI sau arhivele Jandarmeriei? Dacă aceste detalii nu au fost disponibile, cine este responsabil pentru lipsa de verificare?
Informațiile publice sugerează că există patru scenarii posibile. Primul, cel mai comod, este că nimeni nu a găsit informațiile relevante despre Pahonţu. Aceasta ar putea explica de ce imaginea sa nu era completă în 2005, dar nu justifică neglijența instituțiilor în a verificat un om cu un trecut militar și profesional bine definit.