„Ajută-te și Cerul te va ajuta!”, erau vorbele unui înțelept al cărui nume îmi scapă. Ce este autocompătimirea și de ce este atât de periculoasă pentru viețile noastre?
„Milă mi-e de tine; dar de mine, mi se rupe inima de milă ce-mi este”, spunea un emblematic citat din „Amintiri din copilărie”, ale lui Ion Creangă. Această expresie reprezintă, în esență, autocompătimirea. „Autocompătimirea este un acid care face guri în fericire”, avertiza Earl Nightingale. „Celui care se plânge mereu nu i se face milă”, concluziona grav, Thomas Fuller.
Citește și: Parlamentul European invită tineri să propună activități pentru Strasbourg în 2027
Consecințele autocompătimirii
Autocompătimirea este, de fapt, acel microb care strecoară în interiorul nostru calul troian al resentimentelor, al frustrărilor și al dorințelor de a arunca toată vina pe oamenii din jur. Trăim astăzi din plin această maladie, într-o formă tot mai acutizată. Este mult mai ușor să spunem: „Vai, nu pot să fac asta, sunt neajutorat!”, decât să luăm măsuri și să înfruntăm situația.
Inventăm o armată de bicișnicii pentru că dorim să stăm deoparte de orice abordare critică a problemelor. Dar, ca urmare a acestor acțiuni, vom ajunge la ceva și mai frustrant: problemele vor deveni din ce în ce mai mari! Acest obicei negativ al auto-milei are consecințe devastatoare asupra interiorului nostru.
În loc să ne vindecăm rana sângerândă, devenim preocupați în mod constant de durere, nu ne mai vindecăm și cădem în sfera cea mai de jos a relațiilor umane: depresii, alcool, droguri sau excese de tot felul. Pentru a urca pe scara valorilor morale și spirituale, este recomandat să ne ucidem toată mila de sine, să avem încredere și să ne asumăm responsabilitățile pentru propriul destin.
Dar nu vom putea singuri niciodată! Atenție! Lacrimile sunt permise, de asemenea și exteriorizarea sau exprimarea durerii, dar în mediul potrivit, în modul potrivit și la persoanele potrivite. De aceea Dumnezeu ne cercetează, trimite oamenii providențiali care să ne ajute, prieteni spirituali, preoți cu har, Tainele Sfinte ale Bisericii, pentru ca noi să putem să ne exprimăm durerile, să desființăm autocompătimirea și să ne revenim în fire.
Conform Graiulsalajului.ro