Conform unui sondaj efectuat de Centrul de Formare APSAP, mai mult de jumătate dintre cei care lucrează în sectorul public consideră că anumite concursuri de angajare sunt organizate doar de formă, având rezultatele prestabilite.
Studiul a analizat răspunsurile a 2.169 de angajați din administrația publică, iar rezultatele arată că 54,7% dintre bugetarii intervievați au această opinie. În contrast, doar 26,6% contestă în mod categoric aceste practici. De asemenea, 34,4% dintre respondenți afirmă că rezultatul unui concurs este cunoscut dinainte „uneori”, în timp ce 20,3% consideră că acest lucru se întâmplă „frecvent”.
Citește și: Parlamentul European invită tineri să propună activități pentru Strasbourg în 2027
Probleme de încredere în sistemul de recrutare
„În esență, aproape 55% dintre bugetari sunt de părere că măcar o parte din concursurile publice sunt doar o simulare administrativă. Aceste rezultate sugerează o problemă de încredere în procesul de recrutare din sectorul public”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Percepțiile despre corectitudinea procesului de recrutare diferă în funcție de experiența acumulată în administrația publică. Astfel, 35,9% dintre angajații cu o vechime de peste 25 de ani afirmă că întâlnesc „uneori” concursuri aranjate, iar 22,7% dintre aceștia consideră că acest fenomen este frecvent. În comparație, 29,9% dintre funcționarii cu o experiență mai mică de patru ani nu cred că există concursuri trucate.
În plus, datele sugerează că o experiență mai îndelungată în administrație întărește spiritul critic față de mecanismele de recrutare. De asemenea, apar diferențe de opinie în funcție de nivelul salariului. Bugetarii care câștigă peste 9.000 de lei lunar spun în proporție de 33,9% că nu au observat astfel de abateri, comparativ cu 24,9% dintre cei care au un venit sub 5.000 de lei.
Studiul arată, de asemenea, un nivel crescut de autocenzură în cadrul instituțiilor statului. Dintre toți respondenții, 21,7% evită „în foarte mare măsură” să-și exprime opinia din teama de a nu suporta repercusiuni profesionale, iar 20% resimt această frică „în mare măsură”. Acest lucru face ca procentul angajaților afectați de autocenzură profesională să ajungă la 66,2%.
Conform Magazinsalajean.ro