Pe vremuri, simțeam, în preajma cărților de istorie ale României, ce însemna să fii „bun român”. În 2026, această expresie pare să fi pierdut din semnificație, fiind înlocuită de termeni precum „interesul național”.
Daniel Săuca rememorează, în contextul unui scandal național și politic, declarația lui Ferdinand I despre a fi „bun român”, menționată în cartea lui I. Scurtu din 2010. În prezent, însă, această sintagmă nu mai are același impact sau claritate în discursul public.
Citește și: Parlamentul European invită tineri să propună activități pentru Strasbourg în 2027
În mediile politice, „bun român” a fost înlocuit cu „interesul național”, o expresie adesea folosită fără o definiție clară. Politicienii declară că sunt în slujba „interesului național”, dar fără a explica ce înseamnă concret, ceea ce a dus la o relativizare a conceptului.
Ce înseamnă, astăzi, a fi „bun român” în societatea românească?
În 2026, răspunsurile la această întrebare sunt variate și adesea ambigue. Pentru unii, a fi „bun român” înseamnă să respecți valorile tradiționale, să fii patriot și să ai grijă de țară. Pentru alții, însă, această expresie a devenit un simbol al discursului politic populist și al intereselor personale.
- Termenul a fost folosit pentru a justifica acțiuni naționaliste sau conservatoare
- De multe ori, a fost asociat cu discursul religios și ortodox
- În mediul politic, a devenit un instrument de manipulare și de mobilizare a electoratului
- În societate, a fost înlocuit cu noțiuni mai vagi, precum „patriotism” sau „mândrie națională”
Ce impact are această schimbare asupra identității naționale?
Contextul actual, marcat de scandaluri și conflicte politice, a dus la o criză a valorilor și a identității naționale. Reacțiile oficiale sunt rare și adesea lipsite de claritate, iar societatea pare să fie tot mai dezorientată în ceea ce privește ceea ce înseamnă să fii cu adevărat „bun român”.
Consecințele acestor evoluții pot fi grave, deoarece pierderea sensului originar al expresiei poate duce la o fragmentare a sentimentului de apartenență și la o scădere a încrederii în valorile naționale.
În final, rămâne întrebarea dacă politicienii și societatea civilă vor reuși să redefinească și să reconecteze conceptul de „bun român” cu valorile autentice ale națiunii, în condițiile în care haosul și dezbinarea par să domine scena publică.