Sursă: Magazinsalajean.ro
Frauda online nu mai reprezintă o amenințare marginală, ci s-a transformat într-o industrie transfrontalieră, organizată profesional, în care infractorii folosesc tehnologii avansate și psihologia pentru a păcăli victimele, au afirmat participanții la o dezbatere organizată de ING Bank România.
Evenimentul, realizat în parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a abordat cele mai recente metode de fraudă digitală și soluțiile pentru protejarea identității, a conturilor bancare și a economiilor. Participanții au explicat că atacatorii nu mai operează improvizat, ci construiesc scenarii credibile, exploatează vulnerabilitățile emoționale și pot simula identitatea instituțiilor financiare sau ale autorităților.
Ce metode folosesc infractorii pentru a păcăli românii online?
Studiul realizat de Exact Business Solutions pentru IRIA, în perioada mai-iunie 2026, pe un eșantion de 701 persoane bancarizate cu vârsta peste 50 de ani, arată că peste 60% dintre participanți s-au confruntat deja cu cel puțin o tentativă de fraudă digitală. Categoria cea mai expusă nu este cea a celor care folosesc rar internetul, ci segmentul 50-59 de ani, cel mai activ online, în aplicații bancare și comerț electronic.
- Peste 97% dintre cei din această categorie folosesc internetul
- 95% utilizează WhatsApp
- 89% folosesc aplicațiile bancare
- 85% fac plăți online
Deși cunosc în medie șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate, victimele ajung să experimenteze în medie 2,1 tipuri diferite de atacuri online, ceea ce arată că recunoașterea teoretică nu asigură automat protecție.
Care sunt cele mai vulnerabile categorii de utilizatori online?
Contrar prejudecății că persoanele care folosesc rar tehnologia sunt cele mai vulnerabile, studiul arată că cei din segmentul 50-59 de ani sunt cei mai expuși, cu o medie de 2-2,6 tipuri de fraude experimentate, comparativ cu 1,3 în rândul persoanelor peste 70 de ani. Alexandra Dobre, fondatoarea IRIA, subliniază că cu cât utilizăm mai mult tehnologia, cu atât trebuie să ne dezvoltăm competențele digitale.
De asemenea, 30% dintre victime nu raportează frauda la autoritățile statului, ceea ce complică eforturile de combatere a fenomenului. În condițiile în care rata de recuperare a banilor în astfel de cazuri este mai mică de 4%, impactul financiar și psihologic este semnificativ, implicând pierderi, credite contractate sub presiune și traume care pot necesita tratament specializat.
Evenimentul a evidențiat că infractorii folosesc scenarii elaborate, iar victimele trebuie să fie tot mai vigilente și educate pentru a evita capcanele digitale. În plus, specialiștii recomandă ca utilizatorii să fie atenți la semnele de alertă și să raporteze orice tentativă de fraudă pentru a limita daunele.