Sursă: Magazinsalajean.ro

Peste 40% dintre incidentele cibernetice din primul semestru al anului 2026 au fost fraude prin telefon, cunoscute sub denumirea de vishing, conform statisticilor prezentate recent de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Evenimentul ING SAFE Talks a adus în discuție aceste cifre, arătând că, în primele șase luni ale anului, fraudele de tip vishing au fost urmate de cele phishing, cu 14%, și de cele prin SMS, cu 13%. La nivel național, în această perioadă, poliția română a înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale legate de infracțiuni informatice, potrivit DNSC. La finalul lunii iunie, în curs de soluționare se aflau în jur de 72.000 de dosare, față de 67.000 în ianuarie 2026, conform datelor Direcției de Investigații Criminale.

Metodele de fraudă au evoluat, dar tehnicile rămân aceleași

Reprezentanții DNSC au precizat că, deși metodele atacatorilor nu sunt neapărat noi, tehnologia utilizată a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Aceștia au devenit tot mai pricepuți în tehnici de inginerie socială, convingând oamenii să ofere date personale, să trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase.

• Emoția și urgența sunt elemente cheie în tentativele de fraudă
• Atacatorii folosesc tehnici de inginerie socială tot mai sofisticate
• Utilizatorii trebuie să fie vigilenți la solicitările de date personale
• Evenimentele de informare contribuie la prevenție și reacție rapidă

Persoanele în vârstă, o categorie vulnerabilă în fața fraudelor online

Studiul național prezentat în cadrul evenimentului a evidențiat că șase din zece persoane peste 50 de ani au experimentat cel puțin o tentativă de fraudă online. În plus, majoritatea acestor respondenți cunosc cel puțin șapte dintre cele treisprezece tipuri de fraude analizate, precum mesajele false de la bancă, linkurile frauduloase sau cererile de bani prin rețele sociale.

Majoritatea persoanelor de peste 50 de ani reacționează atunci când se confruntă cu astfel de tentative: 69% au contactat Poliția sau alte autorități, 47% au blocat contactul suspect, iar 36% au verificat informațiile înainte de a reacționa. În schimb, doar 11% au accesat linkul primit sau au contactat banca pentru verificări, conform studiului.

Specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor să fie atenți la semnele de fraudă și să urmeze sfaturile de securitate pentru a preveni astfel de incidente. În același timp, inițiativele de conștientizare și colaborare între autorități, societate civilă și mediul privat sunt esențiale pentru reducerea riscurilor în mediul online.