Un proiect de lege care extinde birocrația asupra ONG-urilor din România a trecut de Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, for decizional. Acesta prevede obligația de a publicat toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor, indiferent de proveniența lor.
Proiectul vizează asociațiile și fundațiile organizate conform OG 26/2000, solicitând depunerea la ANAF a unor declarații detaliate pentru donații mai mari de 5.000 de lei, inclusiv nume, prenume, CNP și alte date personale ale donatorilor fizici și juridici. Această măsură ar însemna o încărcare birocratică semnificativă pentru ONG-uri, mai ales cele cu mii de membri sau donatori.
Citește și: Parlamentul European invită tineri să propună activități pentru Strasbourg în 2027
Deja, ONG-urile depun anual declarații de trezorerie și situații financiare, în care sunt trecute sursele de finanțare și modul de cheltuire a fondurilor. În plus, depun și declarația 107 privind sponsorizările, ceea ce ridică întrebări despre necesitatea unor documente suplimentare, mai ales în contextul GDPR și al protecției datelor personale.
Impactul proiectului de lege asupra ONG-urilor și birocrației din România
Inițiativa legislativă ar putea duce la o creștere semnificativă a sarcinii administrative pentru organizații, mai ales cele cu mii de membri sau donatori individuali. Acestea vor fi nevoite să întocmească și să depună zeci sau chiar sute de declarații, ceea ce poate duce la încetinirea activităților și la dificultăți în atragerea sponsorizărilor.
- Obligația de a publicat toate sursele de finanțare și donatorii, inclusiv date personale
- Depunerea declarațiilor pentru donații de peste 5.000 de lei
- Creșterea birocrației pentru ONG-uri cu mii de membri
- Deja existente declarații fiscale și situații financiare
- Posibile conflicte cu GDPR privind protecția datelor personale
Reacțiile și perspectivele privind proiectul de lege
Reacțiile din partea ONG-urilor și a mediului de afaceri sunt negative, fiind considerate măsuri excesive și inutile, care vor sufoca activitatea organizațiilor non-profit. Criticii susțin că această inițiativă va descuraja sponsorizările și va crește birocrația, afectând negativ dezvoltarea sectorului non-profit din România.
Autoritățile și inițiatorii proiectului argumentează că măsura are ca scop transparența și combaterea fraudelor, însă criticii avertizează că impactul negativ asupra ONG-urilor și a mediului de afaceri va fi major. În următoarele luni, dezbaterile parlamentare vor decide dacă această lege va fi adoptată sau nu.
Alexandru Tamba Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulational.ro