Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) avertizează că libertatea presei la nivel mondial a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, iar România se menține pe poziția 49, din 180 de țări, potrivit AFP.
Potrivit raportului RSF, în 2025, situația libertății presei s-a deteriorat semnificativ, fiind înregistrate cele mai slabe scoruri din 2002, de la lansarea clasamentului anual. În plus, peste jumătate dintre statele lumii, adică 94, se află în categorii „dificile” sau „foarte grave”, față de doar 13,7% în 2002.
Citește și: Parlamentul European invită tineri să propună activități pentru Strasbourg în 2027
De asemenea, ponderea populației care trăiește în țări cu libertate a presei considerată „bună” a scăzut de la 20% la mai puțin de 1%, arată raportul. În Europa, doar șapte state, printre care Norvegia, se află în această categorie, în timp ce Franța ocupă locul 25, cu o situație relativ bună, conform AFP.
Ce factori contribuie la deteriorarea libertății presei în lume?
RSF atribuie această scădere atât conflictelor armate, cât și înăspririi regimurilor politice din ultimii ani. Organizația evidențiază scăderi drastice în țări precum El Salvador, Georgia și Niger, unde represiunile și atacurile împotriva jurnaliștilor au crescut semnificativ.
- El Salvador a coborât pe locul 143, o scădere de 105 poziții față de 2014
- Georgia a ajuns pe locul 135, în scădere cu 75 de poziții față de 2020
- Niger a înregistrat cea mai mare scădere, ajungând pe locul 120, după o coborâre de 37 de poziții
- Arabia Saudită se apropie de coada clasamentului, pe locul 176, după executarea jurnalistului Turki al-Jasser
- Clasamentul este încheiat de Eritreea, pe locul 180
Impactul regimurilor autoritare și măsurile legislative restrictive
Organizația semnalează că înăsprirea regimurilor militare și adoptarea unor legi restrictive privind securitatea națională, precum cele împotriva terorismului, au avut un impact major asupra libertății presei. Rusia, de exemplu, deține cel mai sever cadru legislativ în domeniu, dar și democrațiile sunt afectate de aceste restricții.
Un alt factor important îl reprezintă procesele de intimidare, precum acțiunile în justiție pentru calomnie, denigrare sau difuzare de știri false, menite să descurajeze jurnalismul independent. Aceste practici sunt întâlnite pe scară largă, inclusiv în Guatemala și alte state.
Reacțiile oficiale rămân limitate, iar organizațiile internaționale solicită măsuri concrete pentru protejarea libertății presei și combaterea intimidărilor. În contextul actual, România își păstrează poziția, însă riscurile pentru libertatea jurnalistică continuă să crească la nivel global.
În concluzie, deteriorarea libertății presei reprezintă o problemă majoră pentru democrație și transparență, iar eforturile europene, precum European Media Freedom Act, vor fi cruciale pentru îmbunătățirea situației în anii următori.